NU SUNTETI LOGAT » LOGIN
Utilizator: | TheDarK* |
|
||||||||||||||||||||||
Titlu: | narusaku | |||||||||||||||||||||||
Data: | acum 13 ani si 269 zile | |||||||||||||||||||||||
Dimensiune: | 25 K | |||||||||||||||||||||||
Timp desenare: | 1secunda | |||||||||||||||||||||||
Vizualizari: | 480 | |||||||||||||||||||||||
Rating: | 10 din 13 voturi |
|||||||||||||||||||||||
Tags: | sakura, naruto, smile, photo, | |||||||||||||||||||||||
Descriere: | schita pt unadream |
am vazut poza mam gandit si eu so fac dar acum dak ai facuto tu no mai fac si eu
sper sa iti iasa culorilecand o sa ii colorezi cat mai aproare
pt mn?O.O
ms >:D< ai putea sal si colorezi nu?:>
f bn schitat:D
super
particip si eu la conc dak se poate cu desenul asta
http://www.desenatori.ro/desen-1643571.htm
si colorul nu mai vine?
e super,,,desenezi f frumos..problema ta e ca ti-e frica sa folosesti culoarea...oricum desenele tale in culoare sunt lucrate f frumos nu inteleg dc nu le colorezi si pe celelalte
Paștele cailor :d
Paștele cailor este o sărbătoare care pică în aceeași zi cu Înălțarea Domnului sau ziua de Ispas, adică 40 de zile după Paști (joia din săptămâna a șasea după Paști) [1]. Mai este cunoscută drept "Joia iepelor".
Expresia „la paștele cailor” a intrat în limbajul comun desemnând ceva foarte îndepărtat ca timp, sau niciodată. Această expresie se pare că nu e de regăsit în alte spații culturale decât cel românesc[2]. Zona ei de proveniență e Transilvania. O legendă spune că, atunci când Fecioara Maria îl năștea pe Isus, caii făceau mare gălăgie. Aceasta i-ar fi blestemat să fie animale mereu flamânde, cu excepția unei singure zile pe an: Paștele cailor.
Sărbatoarea este prilej pentru organizarea de târguri și pentru încheierea unor afaceri. De Paștele lor, caii nu sunt puși la căruță, iar în trecut, în unele zone, se faceau slujbe religioase pentru sănătatea animalelor
SAU
În multe sate din Transilvania s-a sărbătorit, la 9 iunie, "Paştele cailor". Este o sărbătoare veche, care are loc în joia din cea de-a şaptea săptămână după Paşti, în unele locuri fiind cunoscută drept "Joia iepelor".
În satele din Ţara Făgăraşului, precum şi cele din zona Baraoltului, "Paştele cailor" coincidea cu ziua în care se încheiau afaceri băneşti sau de orice altă natură, afaceri care nu în toate cazurile erau reuşite, de aici născându-se şi expresia "La Paştele...cailor".
De sărbătoarea lor, caii nu au fost puşi la căruţă, au primit fân proaspăt pe săturate, iar în unele localităţi din zona Rupea s-au făcut slujbe la troiţe pentru belşug şi sănătatea animalelor. Tot în această zi, de "Paştele cailor" există obiceiul ca mânjii cailor de munte să fie duşi la păscut în goluri montane, unde creşte o plantă ce dă o stare euforică animalelor, plantă mult căutată în special de căpriori şi cerbi. Planta dă imunitate contra "brâncului", o boală specifică acestor animale.
În ultimii ani, "sărbătoarea cailor" a luat o amploare deosebită datorită faptului că, în Transilvania, efectivul de cabaline a crescut semnificativ. În judeţul Braşov, de pildă, au apărut mici herghelii private, unde se cresc animale de rasă, iar Râşnovul a devenit un "bazin" care îi "alimentează" cu diverşi cai pe producătorii filmelor de epocă. Închirierea cailor pentru filmări este o afacere foarte profitabilă. Este de notat că de la Făgăraş, cu mai bine de cinci ani în urmă, a fost vândut în Italia un cal pur sânge arab, vedeta curselor de galop de pe hipodromurile Europei. De "paştele cailor" au fost cinstiţi şi caii din secuime, cai din rase grele, cu care se lucrează la pădure.
"Festivalul cailor" de la Râşnov, organizat în duminica premergătoare "Paştelui cailor", sărbătoare care reînvie, a pus în valoare marele potenţial al zonei, astfel ca tot mai mulţi întreprinzători să investească în creşterea cailor. Au apărut mici herghelii şi în judeţele Sibiu, Harghita, Covasna, herghelii din care s-au livrat deja exemplare foarte valoroase care evoluează pe hipodromurile sau traseele de atelaje din lume. Interesant este şi faptul că la concursul hipic al olimpiadei de la Atena au evoluat, în echipele diferitor ţări, nu mai puţin de cinci cai care au o ascendenţă transilvană. De asemenea, trei cai din rasa Lipiţan fac parte dintr-o celebră trupă de dresură care a fost premiată la festivalul de circ de la Monaco, iar un cal cu origine din Breţcu, judeţul Covasna, deţine un inedit record european la tras buşteni.
:));))=))=))=)) acum vreau colorul la desenul asta!!!
:d =))