aliosa
Nume: aliosa
Varsta: 17
Localitate: 23.04.06
Membru din: acum 17 ani si 271 zile
Nota medie: 9.98905


NU SUNTETI LOGAT
Scrie email-ul si parola. Daca nu ai un cont il poti crea aici.
Se poate desena si fara sa ai cont dar nu vei avea posibilitatea sa adaugi comentarii la desene.
COMENTARII
Ordoneaza dupa:
Data:
aliosa
Utilizator: aliosa acum 15 ani si 363 zile

...mie...:)

Vezi desenul
aliosa
Utilizator: aliosa acum 15 ani si 364 zile

:)...frumoasa revenire...

Vezi desenul
aliosa
Utilizator: aliosa acum 15 ani si 364 zile

:)...

Vezi desenul
aliosa
Utilizator: aliosa acum 15 ani si 364 zile

...foarte frumos!...

Vezi desenul
aliosa
Utilizator: aliosa acum 15 ani si 364 zile

Intr-o mare lipsita de culoare, intr-o jungla in alb si negru, o fiinta neinsemnata reuseste sa infloreasca. Voi stiti de aceasta fiinta? Stiti de un trandafir care a crescut din beton si asfalt?
Pastrand in inima visele si sperantele a invatat sa respire. A invatat sa priveasca cum nimeni altcineva putea. A inceput sa
se uite la om ca la un zeu. Si-a zis: 'Uite maretia omului. A construit acest munte sa am umbra in zilele cu soare puternic
, a contruit acest gard ca sa nu fiu ranita, a facut acest pamant ca sa nu fiu smulsa de vant.'
Pata rosie de culoare se facea din ce in ce mai frumoasa. Rosul pur al trandafirului atragea atentia fiecarui trecator. Iar
trandafirul, orbit de frumusetea omului, si orbit de iubirea fata de om, se facea din ce in ce mai frumos. Petalele rosii
ca sangele, nu cadeau. Vara, toamna, iarna, primavara, trandafirul reusea sa reziste cu podoaba intacta. Numai ca omul sa
fie multumit, numai ca omul sa vada ca il iubeste. Dar omul, se uita la el ca la nu obiect. Ca la un decor. Nu ca la o fiinta
vie. Trandafirul, nestiind ce inseamna ura, minciuna, iubea toti oamenii care veneau si se uitau la el.
Intr-o zi, un copil se apropie usor de trandafir si ii spune rastit: 'Cum poti sa fii asa de frumos? Cum poti sa iti pastrezi
petalele? Cum poti sa iubesti pe cineva care nu te iubeste?
Trandafirul uimit ii raspunde usor: 'Nu inteleg. Ce vrei sa spui?' Copilul cu lacrimi in ochi ii spune: 'Ai inflorit in
mijlocul unei parcari de la supermaket. Toti cei care vin si se uita la tine nu te iubesc cum ii iubesti tu pe ei. Ei te
considera un simplu decor, o simpla floare.'
O petala cade din coroana trandafirului. Acesta inmarmurit spune: 'Dar nu inteleg. Am crezut ca.....ca ma iubesc...am crezut
ca ma vad ca pe o fiinta ca si ei. Am crezut ca au facut asta ca sa protejeze o fiinta mai slaba decat ei.'
Copilul se ridica si ii spune: 'Nu. Atata timp cat esti frumos, esti in siguranta. Te vor pastra aici numai ca sa se uite
la tine.'
Inca o petala cade de pe trandafir. Trandafirul striga dupa copil: 'Nu! Nu este adevarat. Nu pot sa cred asa ceva. Omul nu
poate sa faca asa ceva!'
Trec ani iar trandafirul, la fel de frumos, statea mandru cu coroana sa rosie in mijlocul parcarii. Intr-o zi, un barbat se
apropie de trandafir. Il smulge si il arunca intr-un cos de gunoi.
Din departare se apropie un alt barbat. Este copilul acum adult. Se apropie de locul de unde trandafirul a izvorat. Ochii i se inrosesc, si incet o lacrima ii cade pe asfalt. Se intoarce si pleaca, dar nu observa ca in locul unde a cazut lacrima, asfaltul s-a crapat si un nou trandafir incearca sa razbata.

Vezi desenul
aliosa
Utilizator: aliosa acum 15 ani si 365 zile

Mi-am batut joc de tot ceea ce este frumos.
Inger dupa inger am omorat. Inger dupa inger
am inselat. Sangele lor se afla
pe mainile mele murdare...
Ochii nu mai rezista. Nu mai pot privi
alt inger...nu mai pot crea sentimente
false. Simt cum inima mi se sfasie de fiecare
data cand zic ca....iubesc...
Simt cum sangele mi s-a scurs...si in locul lui
acum curge...namol.
Simt un gol cum se mareste. Simt...nimic.
Nu mai simt nimic. Prea multi ingeri
au cazut....Prea multe suflete curate am
murdarit...suflete nevinovate...
Minciuna dupa minciuna...nici un adevar...
nici macar mie. Nu mai sunt un om...
Nu mai sunt o fiinta vie. Am murit acum
mult timp. Ultima picatura de suflet,
s-a scurs odata cu lacrimile nevinovate
ale ingerilor.
Pana dupa pana am smuls. Lacrima dupa lacrima.
Suflet dupa suflet. Pana cand nu am mai
ramas cu nimic...
Nu mai sunt om...nu mai sunt nimic...
Nu mai simt nimic cand ma uit in ochii
iubirii. Incerc sa plang. Dar si
lacrimile m-au parasit. Din nou sunt
singur in intunericul meu. Din nou
sunt gol....
Vreau ca acei ochi din oglinda sa nu ma
mai priveasca asa gol. Nu vreau sa mai vad
acel intuneric ademenitor. Nu mai vreau
sa vad acea inselaciune...
Sunt un nimic...
As vrea ca sa se termine totul. Sa imi
ispasesc pedeapsa pentru eternitate.
Pentru toate suferintele pe care le-am cauzat.
Vreau pace...
Nu mai simt nici o placere. Nu mai simt
iubire. Nu mai simt dor. Doar o ura
straveche ce imi rasuna in oase.
Dar nimic nu se schimba. Ochii isi revin la
intunericul sinistru. Sufletul se intuneca,
inima se sfasie, corpul oboseste.
Totul se termina...asa cum sufletul mi-a
murit. Mainile mele murdare, au reusit
sa atinga tot ce este pur...
Mainile mele pline de sange uscat au reusit
sa murdareasca totul.
Ca un om ce provoaca numai suferinta.
An eye for an eye and a tooth for a tooth,
and anyway i told the truth...but i'm afraid
i told a lie...

Vezi desenul