Rebel.kid

Visand traiesti, plangand supravietuiesti..speranta te tine sus, tristetea te trage in jos..imaginatia, visele, totul sunt lucruri..ireale..



Si da..
cateodata, ma gandesc la lucruri, care nu stiu.. sunt atat de ciudate, nu ma reprezinta.
dar eu ma gandesc la ele si cred in ele. nu stiu de ce, dar asa fac eu. poate mai fac si altii. imi place sa cred ca undeva, exista perfectiune. o lume unde nu exista suferinta, unde as vrea sa traiesc vesnic, unde prieetenii nu pot fi falsi, unde toata lumea se ajuta reciproc si unde exista pomi cu acadele.:).
inca mai caut acea lume dar se pare ca o gasesc doar in vise..unde plutesc noaptea, unde pot face ce vreau, unde iubirea invinge si dragostea nu moare..unde iubesc..iubesc multe lucruri. poate ca e cam prematur, cum imi zic si parintii. ca la varsta mea..[12 ani] sa vorbesc despre iubire, durere si alte chestii.. dar cateodata am impresia ca sunt mai mare, ca pot pricepe unele lucruri, si ca pot avea acces la aceasta "iubire" care multi zic ca la aceasta varsta nu o pot intelege.
sunt multe lucruri pe care poate eu nu le inteleg, dar imi place sa cred ca le inteleg, din cap pana in picioare si pana la degetul mic, imi place sa caut lucruri noi, sa fac lucruri noi si sa aflu intelesul lor.

nu stiu de ce simt aceste lucruri, daca nu pot intelege dragostea.
acesta e lucrul ce nu il pot intelege: de ce simt asta daca nu stiu sa iubesc?
ma rog..
:)
imi placea mai demult, si acum imi place
sa stau in pat, sau undeva afara, sa privesc tavanul sau cerul
si sa imi imaginez lumea mea, unde nu exista frica.. nici durere..
unde tot timpul canta armonios o chitara..sau un pian..unde pot face ce vreau, unde tot timpul exista soare, prezenta fiind si zapada, dar nu se topeste. prezente fiind si pasarile..si florile..copacii..parfumuri de primavara, lucruri deosebite, lucruri perfecte. la care eu tot timpul visez.
si normal, ca de obicei, trebuie sa ma intrerupa cineva din visele mele..si cand ma trezesc din acea lume, acea perfectiune si imi dau seama ca tot ce am vazut si simtit a fost doar un vis..o imagine care dispare in fum daca suflii, ma doare. ma doare pentru ca pot crede in vise..fiind constienta ca nu se pot indeplinii..si cred ca pe oricine doare, cand viseaza iar cineva ii spune ca visele lui nu vor fi niciodata reale, niciodata.
cred ca oricine s-ar revolta, ar vrea sa fuga undeva, crezand ca poate acolo va fi mai bine, va putea sa isi indeplineasca visul si va fi fericit..dar nu toti pot pleca..nu toti pot fugii. multi raman in urma, raman tristi si neputinciosi cu putine sperante de a putea visa din nou.. crezand din nou in vise si hranindu-se cu ele..